Fosta mină de sare din localitatea bucovineană Cacica (jud. Suceava) a devenit cadrul optim pentru diverse terapii de recuperare în bolile cronice. Profitand de posibilităţile terapeutice naturale oferite de salină şi de zona depresionară din jurul acesteia, un modern complex medico-balnear ridicat recent oferă premisele conexiunilor cu Spitalul Judeţean Suceava, dar şi cu mediul academic printr-o ofertă bogată pentru învăţămantul medical. Un documentar semnat de dnii dr. Ioan Ieţcu, dr. Gheorghe Simionca şi Vlad Rădăşanu. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Cu volumul dnei av. dr. Raluca Mihaela Simion – MALPRAXISUL MEDICAL: OPORTUNITATE SAU REALITATE – încerc să găsesc răspunsul la mai multe întrebări. Prima ar fi: ce anume a determinat extensia pe care a căpătat-o, în ultimii ani, această preocupare? Răspunsul este mai puţin evident pentru generaţiile de medici care au practicat profesia în ultima jumătate a secolului trecut. Aceştia erau obişnuiţi ca relaţia medic–pacient să fie univocă, bolnavul fiind dispus să-i ierte orice medicului pe care-l situa pe un piedestal. Era bine sau rău? (...)

   Nu numai în revistele de neurochirurgie se pot găsi date importante de neurotraumatologie, ci şi în cele de medicină legală, cum este cazul în numărul 3 din iunie 2011 al publicaţiei în limba germană: RECHTSMEDIZIN. Numărul pe care-l recenzăm este dedicat cercetărilor leziunilor decelate post-mortem în urma traumatismelor craniului şi ale encefalului. Imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) este utilă şi post-mortem, aşa cum o echipă de specialişti din Rostock şi München demonstrează în articolul: Schädel-Hirn-Trauma in Kindesalter (Traumatismele craniului şi creierului în copilărie). (...)

   În temeiul Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale şi al publicaţiei de concurs a MECTS din Monitorul Oficial al României, partea a III-a nr. 218/8 iulie 2011, UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca anunţă scoaterea la concurs a următoarelor posturi didactice. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

    De la un factor de decizie din Colegiul Medicilor am aflat de o situaţie alarmantă, consemnată tot mai des: majoritatea reclamaţiilor depuse la acest for sunt scrise într-un limbaj medical avansat, de specialitate, cu diagnostice precise, descrieri detaliate, care dovedesc că doctorii au ajuns să se reclame între ei... Greşeli medicale există în întreaga lume, însă niciodată în ţările care consideră că au o medicină respectabilă nu se ajunge la astfel de fenomene. Incidentele, complicaţiile sunt acceptate pentru fiecare tratament medical sau chirurgical. De aici până la a-ţi acuza colegul şi a furniza familiei date compromiţătoare este un pas extrem de grav, cu rezonanţă în întreaga castă medicală. (...)

    Înainte de a relata dezbaterile care au avut loc joi, 9 iunie a.c., la Conferinţa de presă comună a Colegiului Medicilor şi Colegiul Farmaciştilor din România cu tema: Măsurile haotice din sistemul sanitar românesc, între lipsă de coerenţă şi indiferenţa guvernanţilor, ar fi principial binevenite unele comentarii. (...)

   Despre suita de evenimente organizate cu ocazia Congresului Naţional de Medicină de Laborator recent desfăşurat la Sibiu, la care săptămânalul „Viaţa medicală“ a fost partener media principal, ne scrie dl conf. dr. Manole Cojocaru, preşedintele Societăţii Române de Medicină de Laborator. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Ceasul cu sclipici de pe noptiera Nadiei Haas arată zece şi un sfert. Ca să se ridice din pat, scormoneşte sub stratul gros de pături aşezate peste scândurile de lemn şi apucă de o frânghie împletită din folii de plastic. Trage de ea cu amândouă mâinile până ajunge în şezut. Povesteşte cum băiatul ei a lăsat-o în camerele astea întunecoase din căminul de bătrâni: „Noră-mea şi fiu-meu au un apartament mare în Bucureşti, ţin ş-un câine în el – dar nu vor să mă ţină şi pe mine“. (...)

   Mulţi dintre colegii mai tineri care au devenit medici în anii ’90 nu ştiu, poate, că în deceniile anterioare era riscant să acorde asistenţă medicală unor pacienţi neagreaţi de regimul politic. (...)

    În faţa discriminării, poţi să te resemnezi sau să lupţi. Printre cei mai buni studenţi medicinişti se numără şi câţiva tineri romi, care aleg nu să-şi renege, ci să-şi afirme originea. Poveştile lor le aflăm la rubrica „Student la medicină”, în articolul drei Sorina Vasile. (...)

   La conferinţa Asociaţiei pentru Medicina Sexualităţii din România, subiectele abordate au fost, ca de fiecare dată, variate şi incitante, cum o confirmă relatarea dlui dr. Vasile Coca, preşedintele din acest an al manifestării. Dl prof. asoc. dr. Nicolae Calomfirescu, preşedintele AMSR, vorbeşte despre reuşitele şi provocările organizaţiei la intrarea în al doilea deceniu de activitate, în interviul realizat de dl dr. Mihail Călin. (...)

   O serie de articole medicale de primă importanţă îşi găsesc locul potrivit în nr. 43 din martie 2011 al revistei MARAMUREŞUL MEDICAL, editată de Colegiul Medicilor Maramureş. Începuturile transplantologiei sunt prezentate de dr. Dinu Dumitraşcu şi prof. dr. Alexandru Georgescu de la Clinica de Chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă a UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca. Preluat din Revista Română de Sănătate Mintală nr. 19, articolul: Comportament la boală mai puţin obişnuit – solicitare de eutanasie redă experienţa unui remarcabil geriatru, dr. Constantin Bogdan, în această problemă majoră moralfilosofică atât de mult dezbătută în ultimul timp. Metodele de investigare din Dermatita de contact alergică sunt expuse de dr. Valentin Pop şi dr. Oana Pop prin prisma experienţei personale în domeniu. Sindromul picioarelor neliniştite este o manifestare clinică neexplicată, care se suprapune peste depresie, insomnie şi afecţiunile psihosomatice (dr. Anton Breban). (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.